sâmbătă, 28 iunie 2014

Renuntare. Renuntare?


Hey guys,

Astazi mi-am propus sa va vorbesc despre renuntare.  Despre renuntare pentru ca desi multa lume vorbeste despre cat de greu este sa depasesti anumite provocari nu am auzit pe nimeni sa spuna ca a renuntat. Am folosit intentionat termenul “provocari” in loc de “situatii dificile”/”probleme” etc. pentru ca am descoperit ceva foarte interesant, ce cred ca va va aprinde si voua un beculet.
Se spune ca varsta aduce cu ea intelepciune. De ce intelepciune? Pentru ca orice om in varsta pe al carui sfat te poti baza a trait niste experiente care l-au adus acolo, de cele mai multe ori grele. Pentru ca asa este viata: un examen nesfarsit, in care ai de trecut fel si fel de probe. Ei bine, dupa ce le treci, inevitabil devii un om mai bun. Iata cum pentru mine problemele au devenit provocari.
Este cert: intotdeauna maine vei fi mai bun decat astazi, pentru ca pana maine vei fi depasit deja cel putin o provocare.
Sunt usoare provocarile? Niciodata. Merita efortul depasirii? Intotdeauna.
Ei bine, si atunci, de ce ne vaitam? De ce spunem de fiecare data cat de greu este, pregatindu-ne parca sa renuntam? De ce in loc sa cerem un sfat ne grabim sa descriem toate motivele posibile pentru care ceva nu ne-ar iesi?
Se zice ca atat cel ce spune ca se poate, cat si cel ce spune ca nu se poate, au dreptate. Nimic mai adevarat. Doar ca…exista trei categorii de oameni:
·         Cei ce reusesc;
·         Cei ce esueaza;
·         Cei ce ii pregatesc pe cei din jur sa esueze; cea din urma categorie este cea mai nociva pentru noi deoarece de cele mai multe ori aceste persoane chiar sunt bine intentionate in ceea ce ne priveste si este foarte greu sa faci diferenta intre un sfat bun si unul inutil cand cel ce ti-l ofera este o persoana draga, sau de incredere.
Ei bine, ce faci cand ai de trecut o provocare?
In primul rand gandeste-te ca o sa o treci. Trebuie sa stii ca o sa reusesti, sa o simti, sa vizualizezi reusita. Indiferent ce problema ai avea, cineva inaintea ta a avut-o cu siguranta. Si guess what: a si reusit sa o depaseasca!
In al doilea rand intreaba-te cum sa reusesti si cine te poate ajuta: accesul la informatii este infinit, fie ca vorbim despre persoane dragi, fie ca vorbim despre carti reale sau virtuale, TED sau orice altceva, ai de unde sa iti afli solutia!
In al treilea rand acorda-ti timp sa afli cea mai buna solutie si nu in ultimul rand actioneaza!
S-ar putea sa nu reusesti din prima. Dar doar perfectionandu-ti abordarea vei reusi.
Cu putin inainte sa nasc mama mea a avut un accident in urma caruia diagnosticul a fost pareza la mana dreapta- avea cotul sfaramat. Si-a dorit atat de tare sa isi tina nepoata in brate si sa ma ajute in aceasta perioada minunata, incat pentru ea acest diagnostic nu a existat. Dupa operatie si o recuperare dureroasa si-a revenit complet. Faptul ca nu isi simtea mana dreapta nu a impiedicat-o sa fie alaturi de mine din prima zi de cand am ajuns acasa.  I-a fost greu? DA! Dureros? Al naibii! A meritat efortul? De un milion de ori DA!
Este pentru mine un exemplu personal atat de puternic incat nu imi dau voie sa gandesc  vreodata ca nu pot sa fac ce imi propun. In viata ai permanent nevoie de cate un pas inainte. Doar asa ai invatat sa mergi . Daca atunci nu ai renuntat, atunci, de ce ai face-o acum?

Zi frumoasa sa ai!

Catalina

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu